Produse

Unde lucrați cu produsele

Lista de produse: din meniul lateral → Office → Produse. Mai jos sunt detaliate filtrele, lista și acțiunile; pentru produs nou și pașii concreți vezi secțiunea Cum se creează un produs — pași și acțiuni.

Este nevoie de punct de vânzare activ și locație setate: departamentele, gestiunile și secțiile de print se încarcă pentru punctul curent.

Segmentul din antet: Toate, Active, Inactive, Stock

Pe ecran lat, sub titlul „Produse”, găsiți un segment care combină filtrul de listă cu celelalte filtre (categorie, căutare). Pe telefon sau ecran îngust, același segment apare în subsol, deasupra listei de produse.

Aspect orientativ; pe planul Starter opțiunea Stock poate lipsi.

• Toate — afișează produsele din combinația curentă (categorie principală / subcategorie aleasă), fără să restrângă după disponibilitate la vânzare sau după stoc de produs. Este punctul de plecare când vreți să vedeți tot catalogul filtrat doar pe categorii.
• Active — rămân doar produsele puse în vânzare (comutatorul Status din listă este pornit). Utile pentru meniul care trebuie să fie „live” în locație.
• Inactive — doar produsele scoase din vânzare din listă (Status oprit), de exemplu pentru sezon sau retrageri temporare, fără a șterge cardul.
• Stock — doar produsele la care este activat Stoc de produs pe card (segmentul General), indiferent de cantitatea introdusă. Folosiți-l ca listă scurtă pentru articole urmărite manual (detalii în Stoc de produs).

Categorii principale și subcategorii

Sub segment, o bandă orizontală afișează categoriile principale (ex. Băuturi, Mâncare). Fiecare buton arată și câte produse intră în acel grup (număr de produse). Un singur rând principal este evidențiat la un moment dat.

La selectarea unei categorii principale, apare un al doilea rând cu subcategoriile (filtre fine în interiorul acelei familii). Alegerea unei subcategorii restrânge lista la produsele care au exact acea pereche principală + subcategorie. Există de obicei și o intrare de tip Toate la nivel principal, care agregă mai multe subcategorii conform logicii din aplicație.

În lista de produse, zonele de categorii servesc la filtrare. Butoanele Add / Edit pentru administrarea categoriilor apar în același tip de bandă în segmentul Categorii din formularul de produs (produs nou sau editare) — vezi Office: creare, editare, ștergere subcategorii.

Office: cum se creează și se gestionează categoriile

În Office → Produse, deschideți un produs (nou sau existent) și mergeți la secțiunea Categorii („Alege categoria principală și subcategoria produsului”). Aici controlați structura de meniu folosită și la filtrarea din listă, și la punctul de vânzare.

Categorii principale (primul rând de butoane)

• Adăugare: butonul Add de la capătul primului rând deschide un dialog „Alege Nume” — introduceți denumirea (ex. „Băuturi”) și confirmați cu Adaugă. Apare o categorie principală nouă în bandă; dacă acel nume exista deja, se selectează categoria existentă în loc să se dubleze.
• Fără editare dedicată: categoriile principale nu au în aplicație un ecran de editare (nume, poză, ordine separată). Ele există ca nume de grup legat de produse și de subcategorii: ceea ce puteți schimba fin este subcategoria (și pe fiecare produs alegeți perechea principală + subcategorie). Redenumirea conceptuală a unui „grup” mare se reflectă în practică prin numele folosit la subcategorii și la produse, nu printr-un formular separat pentru „categoria principală”.

Subcategoriile (al doilea rând, sub categoria principală activă)

• Adăugare: selectați mai întâi categoria principală (butonul din primul rând), apoi apăsați Add din al doilea rând. Se deschide fereastra categoriei cu Informații generale: Nume, Poziție (număr — ordinea afișării în listele de subcategorii; valori mai mici tind să apară mai sus, conform sortării din aplicație), și Categorie părinte (lista categoriilor principale existente — este aliniată categoriei principale pe care o aveți selectată).
• Imagine: în secțiunea Media, Alege imagine deschide încărcarea unei imagini pentru subcategorie; pe imaginea afișată, iconița de ștergere elimină fișierul asociat din categorie.
• Salvare: Salvează în subsol trimite subcategoria către server și o adaugă în grupul curent; apoi o puteți selecta pentru produs (tap pe numele subcategoriei).
• Editare: butonul Edit din al doilea rând deschide mai întâi o listă cu numele subcategoriilor din categoria principală activă; alegeți una. Se redeschide aceeași fereastră, cu datele completate; în subsol butonul principal devine Editează. Puteți modifica numele, poziția, categoria părinte (mutarea între grupuri principale, dacă lista permite) și imaginea.
• Ștergere: în modul editare, în stânga subsolului apare Șterge. Este dezactivat dacă în acea subcategorie există deja produse — trebuie să mutați sau să ștergeți mai întâi produsele (sau să le reclasificați pe altă subcategorie). Dacă ștergerea este permisă, confirmați în dialog; subcategoria dispare din structură.

Pe lista de produse (fără formular deschis), banda de categorii este doar pentru filtrare — fără Add/Edit. Administrarea subcategoriilor se face din formularul de produs, ca mai sus, sau echivalent oriunde este inclus același control de categorii cu drepturi de adăugare.

Căutare după nume și căutare după ingredient

Sub categorii, pe același ecran lat, două câmpuri de tip search lucrează diferit:

• „Caută produs după nume…” — filtrează lista la produsele al căror nume conține textul introdus (fără a ține cont de majuscule). Goliți câmpul ca să reveniți la lista afișată înainte de căutare; se aplică din nou filtrele de segment și categorie.
• „Caută Produs după ingredient…” — păstrează doar produsele care au în rețetă (la produsul principal sau la un sub-produs) un ingredient al cărui nume se potrivește textului. Utile când știți materia (ex. „șuncă”) și vreți să vedeți toate preparatele care o folosesc, fără să știți denumirea exactă a produsului din meniu.

Cele două căutări se folosesc independent; în practică, completați unul sau altul ca să nu vă contraziceți singuri rezultatele.

Butoane în bara de titlu (lângă „Produse”)

În dreapta titlului sunt trei pictograme rotunde (ordinea în aplicație: reîmprospătare, descărcare, adăugare produs). La hover sau focus apare tooltip-ul scurt.

• Reîmprospătare (icon săgeți circulare) — reîncarcă întreaga pagină din browser, ca un refresh manual. Folosiți-l când suspectați că lista nu reflectă ultima stare după modificări făcute în alt tab sau de alt utilizator; operația este mai „brută” decât o simplă reîncărcare de date în fundal.
• Descarcă lista cu produse (icon descărcare) — pornește un export Excel (.xlsx). Vi se cere mai întâi gestiunea (pentru a alinia costurile ingredientelor), apoi categoria de produs sau Toate. Exportul ține cont de punctul și locația curente și include, de regulă, doar produsele puse în vânzare (cele activate în listă). În fișier, pentru fiecare produs (și pentru sub-produse, când există) apar cost producție (agregat din prețurile ingredientelor din rețetă), preț de vânzare, adaos, iar unde e cazul liniile de ingrediente pe rețetă — util pentru food cost și verificarea prețurilor, nu doar pentru o listă de denumiri.
• Adaugă un produs nou (plus) — deschide același flux ca butonul Produs Nou de mai jos: formular gol de produs.

Butonul Produs Nou, cap de tabel și deschiderea pentru editare

Pe rândul cu căutările, în stânga (unde încape layout-ul), Produs Nou repetă deschiderea formularului de produs nou — același lucru ca plus-ul din bară.

Sub căutări apare un rând de antet pentru listă: Nr, Denumire Produs, Preț, Adaos % (estimare din cost rețetă vs preț), Status (activ în vânzare), opțional Ascunde (pentru utilizatori cu drepturi extinse — ascunde produsul în anumite fluxuri), Rețetă (indicator dacă există linii de rețetă), Action.

Editare: puteți deschide cardul de produs făcând clic pe zona cu poză și denumire a rândului, sau pe butonul din coloana Action (icon „ochi” / modifică) — ambele duc la aceeași pagină de editare. Comutatoarele Status și Ascunde se folosesc direct din listă, fără a intra în card.

Ordinea paginii și fluxul de lucru

De la sus în jos pe ecran lat, informațiile sunt ierarhizate astfel:

1. Titlu „Produse” și cele trei acțiuni globale (reîmprospătare, export Excel, produs nou).
2. Segment Toate / Active / Inactive / Stock — decide ce fel de produse vedeți în raport cu vânzarea și stocul live.
3. Categorii principale, apoi subcategorii — restrâng catalogul pe structura de meniu.
4. Produs Nou și două căutări — acțiune rapidă sau filtrare după nume / ingredient.
5. Antet coloane — etichete pentru citirea listei.
6. Rânduri de produse — acțiune principală: editare produs sau schimbare status din linie.

Pe telefon, prioritatea rămâne aceeași logic, dar segmentul este în jos; titlul și butoanele rotunde rămân sus, iar categoriile și căutările ocupă zona centrală înainte de listă.

Cum se creează un produs — pași și acțiuni

1. Deschideți lista de produse: din meniul lateral (stânga), alegeți Office, apoi Produse.
2. Deschideți formularul de produs nou apăsând unul dintre butoanele de adăugare — ambele fac același lucru:
   • În bara de sus a ecranului (fâșia cu titlul „Produse” și pictogramele din dreapta), folosiți ultimul buton rotund, cu plus. La hover/focus veți vedea „Adaugă un produs nou”.

   Ultimul buton (plus) = produs nou.

   • Sau, puțin mai jos, pe același rând cu câmpurile de căutare (pe ecran lat), butonul Produs Nou cu text și iconița de plus.

   În stânga căutării, același rând (layout tip desktop).

   Pe telefon sau ecran îngust, butonul cu text „Produs Nou” lângă căutare poate lipsi; folosiți butonul cu plus din bara de sus.

3. Completați segmentul General (denumire, preț, categorii etc.) — vezi tabelul de câmpuri (General).
4. Alegeți categoria principală și subcategoria din selectorul de categorii (un singur rând activ de subcategorie).
5. Opțional: Imagine — fotografii/video, texte pentru meniu; puteți genera descrieri cu ajutorul serviciului de text dacă aveți ingrediente.
6. Dacă planul o permite: Rețetă — legați materii prime (rețetar), topping-uri, alergeni și valori nutriționale.
7. Opțional: Sub produse — variante (ex. mărimi) cu propriul preț și rețetă; vezi secțiunea Sub-produse.
8. Salvați produsul (acțiunea de salvare din footer-ul ecranului de produs). La produs nou, sub-produsele temporare din listă se trimit odată cu salvarea principală.

Segmentele ecranului de produs

Pe web, segmentele sunt în antet; pe telefon, același lucru în footer. Ordinea logică:

• General — date comerciale, categorii, TVA, departament, gestiune, secție print, taxa SGR, stoc de produs (unde e cazul).
• Imagine — media și cele trei câmpuri de text: descriere scurtă (ingrediente), descriere „artistică”, mod de preparare (rețetar).
• Rețetă — vizualizare/editare rețetă (ingrediente, topping-uri); legat de costuri și alergeni. Ascuns pe planul Starter.
• Sub produse — lista variantelor; activare/dezactivare rapidă din listă pentru sub-produse deja salvate.
• Raport — vânzări și profit estimat pe produs, pe perioadă aleasă; vezi Segmentul Raport.

Câmpuri principale (General)

Imagine și texte pentru meniu

În segmentul Imagine puteți încărca imagini și video (flux dedicat de media), și completa:

• Descriere pentru meniu (ingrediente) — listă scurtă tip ingrediente.
• Descriere pentru meniu (artistică) — text promoțional mai lung.
• Mod de preparare (rețetar) — pași sau observații pentru rețetar; vezi regulile de formatare din secțiunea Mod de preparare: cum se scrie pentru Rețetar.

Există acțiuni pentru a umple automat descrierea de ingrediente din rețeta curentă (sau, dacă aveți sub-produse, vi se cere să alegeți varianta), respectiv pentru a genera descrierea artistică pe baza ingredientelor (cu opțiuni de ton și lungime), dacă serviciul e configurat.

Mod de preparare: cum se scrie pentru Rețetar

Câmpul „Mod de preparare (retetar)” este textul pe care îl vede bucătarul sau bariștii în Rețetar, dedesubtul listei de ingrediente. Textul se scrie o singură dată, aici; în Rețetar apare doar-citire.

Regula de formatare: caracterul „/” (slash) din acest câmp se transformă automat în rând nou la afișarea în Rețetar. Folosiți un „/” pentru fiecare pas al rețetei — astfel pașii apar pe rânduri separate, ușor de urmărit la ritm de bucătărie.

Recomandări de redactare

• Scrieți pași scurți, în mod imperativ („Călesc”, „Adăugați”, „Serviți”) — o acțiune pe pas.
• Separați pașii exclusiv cu „/”; Enter-ul nu garantează un rând nou în Rețetar.
• Numerotarea (1., 2., 3.) este opțională, dar ajută la citire — dacă o folosiți, puneți-o la începutul fiecărui pas.
• Evitați „/” în interiorul unui pas (ex. „sare și/sau piper”) — se va rupe textul pe două rânduri. Înlocuiți cu „și”, „sau”, „ori”.
• Nu duplicați ingredientele în text — ele apar deja în panoul de ingrediente. Treceți cantități în text doar când variază pe pași (ex. „18 g de cafea”).
• Nu folosiți cod HTML (ex. <br>) — aplicația se ocupă de conversia „/” → rând nou.
• Scrieți pentru o porție, aliniat cu Cantitatea din General. Pentru semipreparate (produse-ingredient), specificați cantitatea de bază („Pentru 2 L sirop: ...”).

Exemplu corect

Fierbeți apa la 92°C / Măcinați 18 g de cafea / Turnați în filtru și extrageți 30 secunde / Serviți cu lapte vaporizat la 65°C

Afișat în Rețetar pe 4 rânduri, unul per pas.

Sub-produse: Rețetarul afișează rețeta sub-produsului (nume produs + nume sub-produs) — câmpul Mod de preparare se completează pe fereastra sub-produsului, nu pe părinte. Dacă folosiți și câmpul de pe părinte, acesta nu se afișează pentru variantele cu sub-produs.

Segmentul Rețetă

În acest segment lucrați în editorul de rețetă al produsului tratat ca produs-ingredient (articole din materii prime, cantități pe gestiuni). Ordinea logică recomandată este: mai întâi ingredientele de bază — liniile care intră în orice porție conform rețetei — apoi topping-urile, adaosuri opționale configurate separat. Din același context se pot deschide valorile nutriționale și alergenii (inclusiv alegând un sub-produs dacă există variante). Dacă produsul are sub-produse, rețeta pe părinte poate fi minimală iar detaliile pe variantă — vezi Sub-produse.

Plan Starter: segmentul Rețetă nu este afișat; unele valori (rețetă, en-gros, stoc) sunt restrânse sau folosesc valori implicite stabilite pentru acest plan.

Ingrediente în rețetă (principal)

Ingredientele din «Rețetă produs» sunt materiile care se consumă mereu când se vinde o unitate de produs (conform Cantității setate pe formularul produsului — ex. o porție, un litru produs etc.). Fiecare linie leagă un ingredient din inventar, o cantitate pe unitatea de măsură a materiei și o gestiune din care se scade stocul. Sub listă, Total rețetă estimează costul ingredientelor pentru rețeta curentă (fără TVA, după cum afișează editorul).

Pași în aplicație — adăugare ingredient în rețetă

1. Așteptați încărcarea listei de ingrediente (căutarea este activă după dispariția indicatorului de încărcare).
2. În câmpul „Caută Ingredient” introduceți text; sub câmp apar rezultatele cu nume, gestiune și stoc disponibil.
3. Atingeți rândul ingredientului dorit (sau validați cu Enter când primul rezultat este cel potrivit).
4. Se deschide fereastra de cantitate. La „Salvează ca..” alegeți Ingredient în rețetă — astfel linia intră în tabelul principal de rețetă, nu în topping-uri.
5. Completați cantitatea (în unitatea ingredientului), în raport cu Cantitatea produsului din formular (câte unități de produs „acoperă” această rețetă).
6. Alegeți gestiunea din care se ia materia (dacă ingredientul are mai multe gestiuni în inventar; la o singură gestiune poate fi deja selectată).
7. Apăsați Adaugă. Linia apare în Rețetă produs cu nume, gestiune, cantitate și valoare; totalul se actualizează.
8. Puteți edita cantitatea (buton cu icon creion) sau șterge linia din rețetă.

Topping-uri: definire, preț la client și pași

Topping-urile se definesc tot plecând de la un ingredient din listă, dar cu alt mod de salvare: ele apar în secțiunea Toppings, nu în tabelul principal. Fiecare topping are cantitate, gestiune, o estimare de cost (materie × cantitate) și separat un câmp de preț de vânzare al topping-ului.

Preț pentru client: Prețul produsului setat în segmentul General este baza afișată în meniu. Când se construiește comanda cu topping-uri, la acest preț se adaugă prețurile de vânzare ale topping-urilor selectate (fiecare topping cu suma sa). Astfel, clientul plătește preț produs + suma toppingurilor bifate (înainte de reduceri sau alte reguli punctuale).

Pași în aplicație — adăugare topping

1. Căutați și selectați ingredientul care va reprezenta extra-ul (ex. sirop, brânză suplimentară, lapte vegetal).
2. În fereastră, la „Salvează ca..” alegeți Topping extra (nu „Ingredient în rețetă”).
3. Introduceți cantitatea și alegeți gestiunea, ca la ingredient.
4. Completați prețul de vânzare al topping-ului — suma adăugată la prețul de catalog al produsului când clientul selectează acest topping.
5. Dacă doriți ca topping-ul să înlocuiască o linie din rețeta de bază (ex. lapte vegetal în loc de lapte), activați comutatorul Înlocuiește ingredient din rețetă la folosire și alegeți linia din rețetă (disponibil când există deja ingrediente în Rețetă produs); detalii la Topping cu înlocuire pe ingredient.
6. Apăsați Adaugă. Topping-ul apare în lista Toppings cu valoare estimată (cost) și coloana de vânzare.

Topping-uri: compunere la comandă („on the fly”)

Rolul de bază (pe lângă prețul adăugat descris mai sus): topping-urile sunt opționale la comandă — ospătarul sau clientul le bifează în momentul vânzării. Consumul și nota reflectă tot ce s-a selectat din topping-uri, pe lângă ingredientele fixe din rețetă.

Puteți folosi acest mecanism ca să construiți un preparat aproape dinamic: în meniu rămâne un cadru minimal (denumire, preț de pornire, eventual fără linii obligatorii în rețetă), iar conținutul concret al porției vine din topping-uri — clientul sau ospătarul compune combinația la comandă.

Exemplu: salată „la cerere” doar din topping-uri

• Creați un produs de tip Salată asortată (sau similar). În rețeta de bază puteți lăsa zero linii de ingredient sau doar un element simbolic (ex. bol / farfurie dacă îl evidențiați separat), în funcție de cum lucrați în locație.
• Definiți topping-uri pentru fiecare materie pe care clientul o poate alege: salată verde, roșii, brânză, ton, dressing, nuci etc. — pentru fiecare completați cantitatea, gestiunea și prețul de vânzare al topping-ului (se va adăuga la prețul produsului din General când se bifează toppingul).
• La comandă, ospătarul adaugă produsul și bifează topping-urile cerute; conținutul porției vine din topping-uri, iar încasarea include prețul de bază al produsului plus suma prețurilor toppingurilor selectate. Scenariul clasic: fără ingrediente obligatorii în rețeta principală, totul se asamblează din topping-uri la cerere.

Topping cu înlocuire pe ingredient (extensie față de rolul de bază)

Pe lângă adăugarea de linii opționale, pentru unele produse puteți marca un topping astfel încât să înlocuiască o linie deja trecută în rețeta de bază — de exemplu lapte vegetal în locul laptelui clasic. La vânzare și la consum, aplicația tratează topping-ul ca substitut pentru ingredientul ales, nu ca încă un strat peste el (nu se dublează laptele).

Important — unde trebuie să existe ingredientul „înlocuit”: lista din care alegeți ce linie din rețetă se înlocuiește se construiește din ingredientele aflate pe rețeta produsului principal (părinte). Liniile de rețetă puse doar pe sub-produs nu intră în această listă. Practica corectă: puneți pe produsul părinte ingredientele comune care pot fi substitute (ex. Lapte), iar pe sub-produse doar ce diferențiază varianta (ex. originea cafelei). Dacă laptele ar fi doar pe sub-produs, nu veți putea lega topping-ul de înlocuire la acel lapte în sensul suportat de aplicație.

Exemplu: Cappuccino cu lapte (clasic sau vegetal)

• Pe produsul „Cappuccino” (părinte), în rețetă aveți o linie cu Lapte (ex. 150 ml) — ingredientul trebuie să fie definit aici, pe produsul principal.
• Adăugați un topping (ex. „Lapte vegetal” / „Lapte de ovăz”), cu cantitatea și prețul dorite.
• În fluxul de configurare a topping-ului, activați înlocuirea și alegeți linia Lapte din rețeta părinte. La comandă, când clientul alege acest topping, consumul și logica de cost reflectă substituția (laptele vegetal în locul laptelui clasic din rețetă), nu dublarea celor două.
• Dacă aveți sub-produse (ex. Cappuccino — Blend / Columbia), laptele rămâne pe părinte; variantele sub-produs pot conține doar cafeaua sau alte diferențe — astfel înlocuirea prin topping rămâne coerentă pentru toate variantele.

Sub-produse — când le folosiți și cum se leagă de produsul părinte

Sub-produsele se folosesc când aveți minim două variante ale aceluiași produs „umbrelă” din meniu — același concept comercial, dar rețete ușor diferite (sau ingredient distinctiv), fără să umpleți lista cu trei poziții separate care ar face meniul greu de citit.

Produsul părinte poartă denumirea generală (ex. „Coca Cola”, „Cappuccino”). Fiecare sub-produs este o variantă cu nume propriu și, la nevoie, preț și rețetă proprii. La vânzare, rețeta efectivă este rețeta părintelui + rețeta sub-produsului (ingredientele se compun); pe bon / notă, liniile se denumesc clar ca „produs părinte — sub-produs” (ex. „Cappuccino — Blend”), ca să reflecte exact ce s-a ales.

Exemplu simplu: băutură cu mai multe sortimente

Doriți un singur loc în meniu pentru „Coca Cola”, dar clienții comandă Simplă, Zero sau Lemon. Puteți crea un produs părinte „Coca Cola” (în acest scenariu, fără rețetă pe părinte sau doar ce e comun) și trei sub-produse, fiecare cu ingredientul care face diferența — de exemplu materia corespunzătoare pentru cola simplă, cola zero și cola cu lămâie. Astfel meniul rămâne curat: un singur card „Coca Cola”, iar alegerea sortimentului se face la comandă.

Exemplu pentru cafenea: același preparat, cafea diferită

Aveți Cappuccino care poate fi făcut cu mai multe tipuri de cafea (ex. Blend, Columbia, Etiopia). Configurați un produs „Cappuccino” și trei sub-produse cu numele acestor origini.

În rețetă, puteți pune ingredientele comune tuturor variantelor pe produsul părinte — de exemplu laptele (ex. 150 ml). Pe fiecare sub-produs puneți doar ce diferențiază varianta: sortimentul de cafeă (ex. Etiopia 10 g, Columbia 10 g, Blend 10 g). La vânzare, consumul și costul reflectă ambele părți ale rețetei (părinte + variantă).

La punctul de vânzare

Când ospătarul sau casierul selectează produsul părinte (ex. Cappuccino), aplicația îl întreabă ce sub-produs se folosește. După alegere (ex. Blend), denumirea pe notă reflectă combinația (ex. „Cappuccino — Blend”), iar rețeta aplicată este cea a părintelui plus cea a sub-produsului ales — inclusiv pentru gestiune și raportări coerente cu stocul.

Flux în aplicație (editare):

• În segmentul Sub produse, „Sub Produs Nou” deschide o fereastră peste ecran cu segmentele General și Rețetă pentru variantă.
• Produs deja salvat: la adăugare, sub-produsul se salvează imediat și apare în listă; puteți reveni oricând la editare deschizând varianta.
• Produs încă nou (nesalvat): sub-produsele rămân în listă temporară până la prima salvare a produsului principal.
• Comutator „disponibil” pe fiecare sub-produs salvat: pornește sau oprește varianta pentru vânzare, fără a șterge înregistrarea.

Sub-produsul rămâne, în esență, o variantă legată de părinte: alt preț, altă porție sau altă rețetă parțială; la rapoarte poate apărea ca linie distinctă acolo unde aplicația grupează sau detaliază variantele.

Segmentul Raport

Din cardul de produs, segmentul Raport arată cum s-a vândut acel produs (la punctul și locația la care lucrați), agregat din înregistrările de vânzare deja aduse în aplicație pentru acel articol. Este un ajutor operațional (volum, încasări, o estimare a costului de producție din rețetă și diferența față de încasat), nu un înlocuitor pentru rapoartele contabile sau de sală complete din zona de rapoarte.

Perioada

• Zi — alegeți o dată concretă; vezi vânzările din acea zi.
• Luna în curs — de la începutul lunii până la ziua curentă.
• Perioadă — două date, început și sfârșit, pentru un interval liber.

Lângă titlu apare perioada pentru care sunt calculate cifrele (o singură zi sau un interval, după cum ați filtrat).

Tabelul sumar

Pentru fiecare linie relevantă se arată: cantitatea vândută (în bucăți), reducerile acumulate pe acea linie, încasatul, producția (cost estimat din rețetă, pe baza ingredientelor și cantităților vândute) și profitul (diferența dintre încasat și acest cost estimat). La final, un rând total adună aceleași coloane.

Dacă produsul are sub-produse și au existat vânzări pe variante, puteți vedea câte o linie pe variantă (ex. sortimente diferite), astfel încât să înțelegeți ce pondere are fiecare față de total, nu doar cifra agregată a părintelui.

Graficul

Sub tabel, un grafic cu bare arată cum sunt distribuite cantitățile (de regulă pe ore într-o singură zi, sau pe zile când priviți un interval mai lung). Când aplicația permite comutarea între cele două moduri de citire, un buton schimbă între Ore și Zile ca să comparați mai ușor vârfurile de trafic sau zilele slabe. Culorile barelor indică intensitatea (vânzări mai mari — evidențiere mai puternică), ca reper vizual rapid.

Datele depind de faptul că vânzările au fost deja înregistrate și alocate corect la acest produs (și la sub-produse, unde există). Dacă un interval nu are încă mișcări, tabelul sau graficul pot rămâne goale sau fără linii utile până apar tranzacții.

Salvare și ștergere

• Salvarea cere formularul valid și categorie + categorie principală selectate.
• La editare, sub-produsele nu se salvează în același pas obligatoriu cu restul cardului de produs — se actualizează prin fluxurile de mai sus (fereastră dedicată, comutatoare pe listă).
• Ștergerea produsului se face din acțiunea dedicată din antet (cu confirmare).

Înțelegere generală: produsul ca „carcasă” și ce înseamnă „produs” aici

Gândiți-vă la produs ca la o carcasă: ce vede clientul pe meniu (nume, preț, poză) și ce legați voi în spate — categorii, rețetă, imprimare. În carcasă intră materiile prime din rețetă și, după caz, marfa (alte produse folosite ca ingrediente), nu „stocul produsului” în sens contabil abstract.

Produsul nu este inventarul în sine. La inventar se urmăresc materiile prime și marfa din rețetă (și mișcările din gestiuni), adică ce se consumă și ce se cumpără. Cardul de produs leagă totul: preț, TVA, unde se printează, ce se scade din magazie prin rețetă — dar „unitatea de inventar” rămâne ingredientul / marfa, nu „SKU-ul” meniului ca obiect fizic separat.

Un produs este articolul din meniu (băutură, preparat, pachet etc.) care apare la vânzare, în rapoarte și la imprimantă (conform secției de print). Fiecare produs aparține unei categorii dintr-o categorie principală (ex. „Băuturi” → „Cafea”), are preț, TVA, gestiune și departament, și poate avea imagini, rețetă (materii prime), sub-produse și raport de vânzări.

Mai mult despre

• Gestiuni — legătura produsului cu inventarul și raportarea pe stoc logic
• Stoc de produs — comutatorul și cantitatea din cardul de produs (General)
• Ingrediente (materii prime) — rețete, topping-uri, gestiuni pe ingredient
• Rețetar (vizualizare rețete) — unde echipa vede ingredientele și modul de preparare în timpul serviciului
• Departamente — același set ca la ingrediente, pentru rapoarte
• Secții de print — câmpul Secție pe produs
• Taxa SGR — comutatorul din General și ingredientul „Taxa SGR”
• Consum și deprecieri — fișe interne care pot include produse din meniu
• Fișă de producție — producție și rețete pe gestiuni
• Transfer între gestiuni — mutări de marfă între stocuri